6 resultater (0,23840 sekunder)

Mærke

Butik

Pris (EUR)

Nulstil filter

Produkter
Fra
Butikker

Imperiul pierdut. O istorie a nationalismului rus de la Ivan cel Groaznic la Vladimir Putin

Imperiul pierdut. O istorie a nationalismului rus de la Ivan cel Groaznic la Vladimir Putin

În 2014, Rusia a anexat Crimeea și a încercat să pună stăpânire și pe o bucată din Ucraina – doar ultima dintre manifestările concrete ale efortului de secole de a extinde granițele Rusiei și de a crea o națiune panrusă. În Imperiul pierdut, istoricul premiat Serhii Plokhy ne demonstrează că putem înțelege confluența dintre imperialismul și naționalismul rus de azi doar dacă studiem istoria acestei națiuni. Acoperind mai mult de 500 de ani, de la finalul stăpânirii mongole până în prezent, Plokhy arată cum liderii de la Ivan cel Groaznic la Iosif Stalin și Vladimir Putin au exploatat formele existente de identitate, război și expansiune teritorială pentru a obține supremația imperială. O relatare plină de autoritate și de măiestrie a naționalismului rus, Imperiul pierdut face cronica poveștii din spatele aventurii beligerante a construcției imperiale ruse.   „Lucidă și echilibrată.“ Times Higher Education „O lucrare oportună și un studiu impecabil care elucidează impulsul rus spre recâștigarea teritoriilor pierdute în numele unui puternic mit originar... Plokhy continuă să demonstreze că este maestru absolut al acestui domeniu.“ Kirkus Reviews „Plokhy ne relatează cu elocvență fluxurile și refluxurile naționalismului și ale imperialismului rus... Analiza lui istorică detaliată plasează politica externă din secolul XXI a lui Vladimir Putin într-un context istoric clar.“ Publishers Weekly „Un studiu uimitor... Dl Plokhy caută să explice centralitatea așa-ziselor provincii de vest pentru identitatea rusă. Acesta nu este doar un exercițiu intelectual, ci unul având strânsă legătură cu dezbaterile strategice.“ Wall Street Journal „În Imperiul pierdut, Serhii Plokhy face pentru Rusia ceea ce doar marii istorici pot realiza – reînnoadă legăturile dintre un trecut îndepărtat și un prezent viu și le dă relevanță și viață. Aduce secolele de luptă ale Rusiei cu naționalismul și imperialismul în centrul invaziei în desfășurare a Ucrainei și al anexării Crimeii de către Vladimir Putin. Cu Rusia subiect de știri zilnice și cu atâția neaveniți pozând în experți, Imperiul pierdut este o lectură esențială pentru cei care vor să înțeleagă Rusia din spatele titlurilor de ziare.“ Garry Kasparov   SERHII PLOKHY este profesor de istorie la Universitatea Harvard și autorul mai multor lucrări premiate despre istoria Ucrainei și a Rusiei, printre care The Cossacks and Religion in Early Modern Ukraine (2001), The Origins of the Slavic Nations: Premodern Identities in Russia, Ukraine and Belarus (2006) și Ukraine and Russia: Representations of the Past (2008). La Editura Litera, de același autor, au apărut Ialta. Prețul păcii (2020) și Ticăloșii uitați ai Frontului de Est (2022).

RON 35.94
1

Sonata Kreutzer si alte povestiri (vol. 71)

Sonata Kreutzer si alte povestiri (vol. 71)

Sonata Kreutzer este una dintre cele mai cunoscute povestiri scurte ale lui Lev Tolstoi. Interzisă la vremea publicării, face parte dintr-un ciclu de scrieri în care predomină temele morții, păcatului, căinței și renașterii morale. Este o analiză a societății de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a suferințelor îndurate în timpul căsniciei, provocate de diferențele dintre statutul bărbaților și cel al femeilor și de modul în care aceștia sunt educați. Este o meditație asupra trăirilor extreme la care este împins individul în viața unui cuplu, precum dragostea sau gelozia, care pot duce chiar la crimă. O melodramă care-și ia titlul din Beethoven, Sonata Kreutzer își deapănă istoria în compartimentul unui tren. Un străin urcă și începe să spună povestea ciudată a unui destin. Și, deși aceasta nu-i deloc pe placul urechilor rușinoase, toată lumea îl ascultă. E ceva hipnotic, straniu în confesiunea spusă pe îndelete, în vagonul afumat al trenului, de un individ care apoi va dispărea fără urmă. The New York Times Povestea lui Lev Tolstoi are momente de geniu dramatic; o viziune distructivă asupra căsătoriei crește odată cu gelozia pe care aceasta o hrănește, cu ura care parcă nu se mai termină, cu furia iscată la tot pasul. Viața sexuală ajunge și ea subiect al judecății marelui scriitor rus: de la întâlnirile teribiliste ale tinerilor la ritualurile înfocate ale matrimoniului convențional. Viața printre femei și bărbați este o formă de eliberare pe care tinerii sunt învățați s-o accepte, chiar să o găsească naturală, grație convenției sociale. The New York Review of Books   Ivan Ilici este un bărbat de vârstă mijlocie, aflat la apogeul carierei de magistrat. După un accident banal, el constată că îl așteaptă o moarte prematură, pe care o consideră o teribilă nedreptate. Față în față cu propria mortalitate, Ivan începe să pună la îndoială tot ceea ce credea despre sensul vieții. Una dintre cele mai cunoscute povestiri ale lui Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici este o capodoperă a realismului psihologic, o examinare intensă și emoționantă a morții și a căilor de obținere a izbăvirii. La prima vedere, ficțiunea lui Tolstoi pare infectată de convingerile lui religioase. De fapt, arta scriiturii sale este atât de puternică, de clară, încât ea transcende universalul și lasă în urmă ideile oricărei religii. În ultimă instanță, ce-l frământă pe gânditorul Tolstoi depășește ordinea estetică sau morală; miza scrierilor sale este alta, Viața și Moartea. Vladimir Nabokov

RON 39.99
1

Monștri. Cele mai malefice personalități istorice, de la Nero la Osama bin Laden

Frații Karamazov

A doua mare carte a jocurilor minții

Recitindu-l pe Dostoievski. 200 de ani de la nastere

Recitindu-l pe Dostoievski. 200 de ani de la nastere

La Dostoievski, în centrul tuturor evenimentelor stă Omul frământat de îndoieli, sfâșiat de patimi, însetat de iubire, putere și bani, căutând credința și pe Dumnezeu. Urcușurile și coborâșurile relațiilor, caracterele descrise zguduitor și descărcările electrice dintre personaje, maniera contradictorie în care acestea sunt construite generează un anumit „efect al complicității“ asupra cititorului: ajungem să privim lumea prin ochii personajelor și s-o percepem simultan cu bătăile inimii lor. Și parcă tot nu este îndeajuns. Dostoievski pare că ne provoacă să ne întrebăm: putem să garantăm pentru gradul nostru de „normalitate“ sau al altcuiva? Cât purtăm în noi din Raskolnikov, Svidrigailov, Lujin, Stavroghin, Piotr Verhovenski, Fiodor Pavlovici, Smerdiakov sau Ivan Karamazov și cât din starețul Zosima, Mîșkin, Arkadi Dolgoruki, Dmitri sau Alioșa Karamazov? Care dintre noi este Aliona Ivanovna, Sonia Marmeladova, Aglaia Epancina, Polina Aleksandrovna, Katerina Ivanovna, Nastasia Filippovna sau Grușenka? Dostoievski te face să te îndoiești și să te înfricoșezi nu doar de ceilalți, ci și de tine însuți. Autori: CAMELIA DINU • ANTOANETA OLTEANU • IULIAN BOLDEA NINA CORCINSCHI • OVIDIU ȘIMONCA • LAURA DUMITRESCU DUMITRU TUCAN • VASILE ERNU • MICHAEL FINKENTHAL CONSTANTINA RAVECA BULEU • CIPRIAN NIȚIȘOR • MARINA VRACIU PR. GHEORGHE HOLBEA • ZENOBIA NICULIȚĂ BOGDANA DARIE CREȚU • YURA KORDONSKY • VIRGIL TĂNASE ILINCA STIHI • ION GOSTIN • ANTON BREINER • VICTOR MOROZOV LEONTE IVANOV • GABRIEL-ANDREI STAN • TEODOR BACONSCHI Volumul de față își propune să-l dezvăluie pe Dostoievski din perspectiva a douăzeci și patru de oameni de cultură care au interacționat într-un fel sau altul cu opera lui (rusiști, traducători, eseiști, teoreticieni ai literaturii, critici literari, critici de film, teatrologi, regizori, teologi, psihologi, jurnaliști). Scrise cu ocazia bicentenarului nașterii emblematicului scriitor rus, eseurile din volum răspund la numeroase întrebări: de ce rămâne Dostoievski unul dintre cei mai populari scriitori din secolul al XXI-lea? Care sunt aspectele contradictorii ale vieții și operei lui? Există perspective noi de abordare a lui Dostoievski? În ce măsură mai sunt relevante căutările religioase, filosofice, spirituale și morale propuse de scriitor, într-o perioadă în care s-au intensificat teoriile conspiraționiste, într-o lume a postadevărului, într-un angrenaj al postumanismului? În ce măsură este Dostoievki un scriitor rus și în ce măsură unul universal? Care sunt dificultățile în lectura modernă a lui Dostoievski? Finalmente, de ce să-l mai citim azi pe Dostoievski?   „... activitatea mea literară are pentru mine o semnificație solemnă, ea îmi dă un scop și o speranță (nu de a obține glorie și bani, ci de a realiza o sinteză a viziunii mele artistice și poetice, adică de a-mi exprima ideile cât mai deplin cu putință înainte de a muri)...“ dintr-o scrisoare a lui Dostoievski către nepoata sa, Sofia Ivanovna, Florența, martie 1869

RON 34.93
1