101 rezultate (0,26731 secunde)

Afișează toate filtrele

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

De la tehnologic la imersiv. Spre un teatru al spectatorului si al spatiului

De la tehnologic la imersiv. Spre un teatru al spectatorului si al spatiului

De la tehnologic la imersiv. Spre un teatru al spectatorului și al spațiului este o carte pasionantă. Reușita autoarei e cu atât mai remarcabilă cu cât fenomenul investigat este în plină desfășurare. Andreea Iacob se achită cu brio de dificila și pasionanta sarcină de a descifra și analiza o formă nouă de teatru, care e departe încă de a‑și fi spus ultimul cuvânt. (Mihai Măniuțiu) Debutul editorial al Andreei Iacob beneficiază de pe urma formației deopotrivă regizorale și teatrologice a autoarei. Înclinația ei spre teoretizare și spre analiza empatică, de detaliu, se asociază cu interesul pentru praxis‑ul teatral, dar și pentru performativitatea de dincolo și de dincoace de scenă. […] De la tehnologic la imersiv. Spre un teatru al spectatorului și al spațiului este un text care „prinde” la lectură, un excurs critic suplu, dar și doct la nevoie, fără a fi pedant‑academic. Detenta lui interdisciplinară vine nu ca rezultat al unei supuneri la o vogă interpretativă, ci e mai mult o formă de adecvare la fenomenele teatrale hibride supuse analizei. (Laura Pavel

RON 48.50
1

Laureat al norilor 1982-2021

Laureat al norilor 1982-2021

Un pian aruncat pe malul râului de câțiva muncitori proaspăt mutați în casa cedată de o familie de burghezi duși la Canal. Și cascada jeluindu-se toată noaptea pe ritmuri de Bach. Ion Cristofor Echinoxistul Ion Cristofor este receptat îndeobște ca poet al solitudinii („Dar eu în seara asta/ neauzit/ între patru pereți/ urlu/ în urechea imensă a singurătății”), dar și ca expert în paradoxala artă a reconcilierii realelor cu interioritatea prin proceduri metaforale adesea surprinzătoare. Gheorghe Grigurcu remarca un „răsfăț paradoxal melancolic al percepției ființei lăuntrice”, iar Petru Poantă un „enciclopedism ceremonios de imagini”. De la debutul cu „În odăile fulgerului” (1982), trecând prin „Cina pe mare”, „Marsyas”, „Casa cu un singur perete”, „Sărbătoare la ospiciu”, „O cușcă pentru poet”, „Angore et taedio”, „Cine a dat foc Romei”; Geamantanul de sticlă”, „Orchestra de jazz”, „Gramofonul de pământ” și până la cartea de acum, Ion Cristofor redactează calm tensionat, cu o tristețe fecundă, cronica trudei de a impune cuvintelor o ordine pe care s-o imite viața însăși. Reținând în comentariile mele trecute mai ales dimensiunea thanatică, observam altădată că poezia sa e, într-adevăr, gravă și traversată de neliniști (cum o recepta un Adrian Marino, de pildă), însă nicidecum sumbră. Întrebările ultime pe care și le pune poetul se rostesc în gama generoasă a seninătății, a unei înțelegeri calme a muritudinii. Ion Cristofor scrutează, cu privirea ațintită și cuvintele în alertă, toate semnele și semnalele morții intravitale, firescul acesteia nelăsând loc spaimelor deșirante, ci invitând, mai degrabă, la reculegeri și replieri, la revalorări ale datelor existenței. (IRINA PETRAȘ

RON 77.60
1

Un promotor al noii spiritualitati

Un promotor al noii spiritualitati

În tot ceea ce suntem și în ceea ce gândim este mereu vie o istorie trecută. Privind retrospectiv, am convingerea că toți venim pe lume cu un rost de îndeplinit, cu un sens precis în funcționalitatea Universului. Este motivul pentru care suntem dotați cu o anumită zestre nativă și ne naștem în locul și în condițiile adecvate drumului pe care îl avem de străbătut în efemera noastră existență. În căutarea propriului Sine, am înțeles că avem cu toții o sorginte spirituală, că facem parte integrantă din Marele Univers și tot ceea ce ni se întâmplă, se întâmplă și în nemărginirea sa. Prin urmare, singura cale de a scrie o istorie fericită la nivel de umanitate este aceea de a trăi în acord cu Legea fundamentală pe care se sprijină Universul – aceea a binelui, a zidirii și nu a distrugerii, a respectului pentru natură, pentru demnitatea umană și dreptul natural la viață al tuturor ființelor. Aceasta este esența Noii Spiritualități. (Dumitru Constantin-Dulcan

RON 65.96
1

Religia in epoca romantica. Un imaginar al Absolutului

Religia in epoca romantica. Un imaginar al Absolutului

Cartea se construiește pe conștiința triplei unități romantice: filosofie, artă și religie, postulate de Hegel ca domenii fundamentale ale spiritului. Pe tărâmul ideilor, subiectivitatea, infinită în sine, este reflexul Absolutului, spiritul lui Dumnezeu. Sensul vieții constă în comuniunea ființei umane cu ființa divină, omul fiind imaginea pământeană a acesteia. În epoca romantică, religia aduce, în esența ei, chemarea infinitului. (VASILE VOIA) „Religie de exigență și intimitate, religie fără biserică, în stare brută. Cercetare în afara instituțiilor, colocviu singular al sufletelor cu Dumnezeu, experiență a pericolului reprezentat de Dumnezeu, până la limitele în care Ființa și Neantul se leagă într-o comuniune ce scapă cuvântului uman.” (GEORGES GUSDORF

RON 77.60
1

Razboiul sfant al rasei: eugenia si protectia natiunii in Ungaria 1900-1919

Razboiul sfant al rasei: eugenia si protectia natiunii in Ungaria 1900-1919

Profesorul Marius Turda de la Oxford Brookes University este unul dintre cei mai avizati specialisti din lume in istoria eugeniei si a rasismului. Noua sa carte dedicata miscarii eugenice din Ungaria in deceniile premergatoare Primului Razboi Mondial este in primul rand o contributie stiintifica importanta la cunoasterea scolii eugenice maghiare si a racordarii acesteia la curentele existente pe plan mondial. In al doilea rand, lucrarea este valoroasa fiindca devoaleaza modul in care politica a fuzionat cu stiinta la inceputul secolului XX si a oferit guvernantilor de la Budapesta „argumente” care sa sustina dominatia maghiara in Europa Centrala in detrimentul slovacilor, romanilor, sarbilor, croatilor. Esecul Ungariei in 4 iunie 1920 la Trianon se explica, dincolo de recunoasterea de catre statele aliate invingatoare a principiilor democratice lansate de Woodrow Wilson, si prin cantonarea cu obstinatie a delegatiei maghiare la Conferinta de Pace in sustinerea unor argumente eugenice despre presupusa suprematie a rasei maghiare superioare in raport cu natiunile inferioare din teritoriile stapanite pana la 1918. (Prof. univ. dr. IOAN BOLOVAN, membru corespondent al Academiei Romane) Cartea lui Marius Turda trateaza noi aspecte ale istoriei eugeniei, incercand sa surprinda modul in care eugenia maghiara poate pune in evidenta contexte culturale, politice si nationale. Autorul nu doar ca ne prezinta un model teoretic bine gandit al cercetarii eugeniei, dar – prin abordarea critica a surselor – ne prezinta o atitudine stiintifica postmoderna fata de cunoastere: o prezenta autoreflexiva a istoricului ce pune intrebari noi, se indoieste de paradigmele si cadrele teoretice anterioare si nu se revendica de la abordari istorice preexistente. Autorul acestei carti este un istoric care a reusit sa vorbeasca – prin exemplele eugeniei – despre probleme delicate cum sunt nationalismul si rasismul, fara a adopta o pozitie moralizatoare in evaluarea lor. Aceasta atitudine stiintifica ne inspira sa pornim si noi pe acest drum captivant al cunoasterii istorice. (Dr. ZSUZSA BOKOR, Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale

RON 82.45
1

Evaluarea potentialului turistic al Regiunii de Nord‐Vest. Strategie de valorificare

Evaluarea potentialului turistic al Regiunii de Nord‐Vest. Strategie de valorificare

Cartea a fost elaborată sub egida CENTRULUI DE GEOGRAFIE REGIONALĂ din cadrul Facultății de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Lucrarea însumează rezultatele proiectului „Servicii de consultanță – studiu privind inventarierea, evaluarea și prioritizarea punerii în valoare a resurselor turistice din Regiunea de Dezvoltare Nord‐Vest”, contract nr. 18/27.05.2019, Beneficiar Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, director de proiect: prof. univ. dr. Pompei Cocean. Prin această realizare editorială de excepţie, Regiunea de Nord-Vest are nu numai o excelentă bază de date asupra patrimoniului său turistic, ci şi soluţiile de punere în exploatare, într-un ecart temporal de scurtă, medie şi lungă durată, a obiectivelor sale reprezentative. Pentru că, aşa cum studiul o demonstrează, zestrea atractivă a regiunii este deosebit de bogată şi variată tipologic, asigurând premise favorabile afirmării tuturor tipurilor de turism cunoscute (recreativ, curativ, cultural şi mixt) şi majorităţii covârşitoare a formelor de practicare ale acestora, de la speoturism la turismul religios, de la cura balneară la agrementul hivernal al sporturilor zăpezii. Fapt ce se instituie într-o reală oportunitate de-a aşeza turismul, prin amenajarea unor obiective de rezonanţă internaţională, competitive, în triada ramurilor economice de bază ale regiunii, alături de agricultură şi industrie. Cu atât mai mult şi mai degrabă cu cât „industria" turismului este singura ramură care în procesul de producţie nu-şi devorează materia primă, iar amortizarea investiţiilor presupuse de amenajarea obiectivelor se realizează într-un timp record. (Coordonatorii

RON 58.20
1

Pescuirea minunată

Pescuirea minunată

Ediție bilingvă română-franceză / Édition bilingue roumain-françaisTraducere din limba română de / Traduit du roumain par Vasile Trif et Jean PoncetIlustrații de / Illustrations de Vasile TrifCu un text însoțitor despre arta ilustratorului de / Avec un texte d’accompagnement sur l’art de l’illustrateur par André SeleanuPescuirea transcendențeiO poezie a interferenței firești, dintre sacru și profan, ne oferă părintele Vasile Trif în acest nou volum, Pescuirea minunată. Un titlu sugestiv pentru ceea ce autorul își propune în lucrarea sa poetică. Căci dacă, odinioară, apostolul Petru își asumase condiția de „pescar de oameni”, Vasile Trif se arată aici pescar al transcendenței pe care o restituie viețuirii umane. Pescuire a minunii care ține în firea ei existența. Totul construit în jurul trinității: lumină, iubire, cuvânt. Unde rolul primordial îl are cuvântul, cel ce poartă în sine virtuțile logosului. „Țes lumea aceasta în cuvinte puține”, zice poetul. Fiindcă nu e nevoie de prea multe în „închipuirea” lumii, atunci când acestea își asociază tăcerea roditoare și vorbitoare, din care însuși cuvântul purcede: „Cuvintele tresaltă-n pielea întinsă-a tăcerii”. Poate că tocmai de aceea poemele sale concise sunt cele care afirmă deplin virtuțile metaforei. Iar în această pescuire a sacrului, părintele Vasile Trif aduce cu sine, în îndepărtata Canada, întruchiparea etnică a acestuia, nostalgia copilăriei consumate în spațiul identitar al satului românesc, ale cărui însemne și simboluri se regăsesc în poemele sale: „se-ntoarce pământul în mine/ precum o brazdă tăiată adânc”! Mărturisiri și orizonturi poetice în care lectorul se poate regăsi oriunde va fi fiind el. (Horia Bădescu) La pêche à la transcendanceUne poésie de l’interférence naturelle, entre le sacré et le profane, nous est offerte par le père Vasile Trif dans ce nouveau volume intitulé La Pêche miraculeuse. Un titre qui est suggestif de ce que l’auteur se propose dans l’œuvre poétique. Car si, par le passé, l’apôtre Pierre avait assumé la condition de « pêcheur d’hommes », Vasile Trif se montre ici pêcheur de transcendance, dont il fait don à la vie humaine. Pêche du miracle qui dans son âme tient l'existence. Tout est construit autour de la trinité : lumière, amour, parole. C’est la parole qui occupe le rôle primordial. La parole qui porte en elle les vertus du logos. « Je tisse ce monde avec des mots comptés », dit le poète, car ça ne prend pas trop de mots pour « imaginer poétiquement le monde », lorsque ceux-ci s’associent dans le silence fructueux et éloquent, d’où la parole elle-même surgit : « les mots tressaillent sur la peau tendue du silence ». C’est peut-être pourquoi ses poèmes concis sont ceux-mêmes qui affirment pleinement les vertus de la métaphore. Et dans cette pêche du sacré le père Vasile Trif apporte avec lui, au Canada lointain, l’essence ethnique, la nostalgie d’une enfance vécue dans l’espace identitaire du village roumain, dont les signes et les symboles sont présents dans ses poèmes : « La terre entre en moi/ comme un sillon tracé profond » ! Confessions et horizons poétiques dans lesquels le lecteur peut se retrouver où qu'il puisse être. (Horia Bădescu) Spațiul și culorile saleArta lui Vasile Trif este de o diversitate internă uluitoare, aș spune de o complexitate neobișnuită. Zonele de umbră care vin în întâmpinarea obscurității purtătoare de pericole se deschid spre lumină. Culorile intense, roșul cărămiziu, albastrul ultramarin, galbenul puternic, sunt echilibrate de spații albe neașteptat de articulate. Există în această operă un palim- psest al imaginii înscrise în imagine.Interferențe: titlurile unor lucrări conotează deja un domeniu abstract. Dar remarcăm forme de păsări și fragmente de scene figurative: așteptările noastre sunt oarecum dejucate parcurgând desfășurarea operei. Caligrafia și motivele de- corative abundă. Surpriză: există o senzualitate a culorii și o diversitate de surse de inspirație, și în special icoana pe sticlă cu atmosfera ei specifică, pe care Trif o stăpânește. Observ, de asemenea, jocul articulațiilor și al limitelor între spațiul deschis și cel închis. Pe scurt, o operă abstractă care adeseori surprinde gestual exterioritatea zâmbitoare a figurativului. (André Seleanu) L’espace et ses couleursL’art de Vasile Trif est d’une étonnante diversité interne, je dirais d’une complexité inusitée. Les zones d’ombre qui rejoignent l’obscurité de tous les dangers s’ouvrent sur la lumière. Des couleurs intenses, rouge brique, bleu outremer, jaune accro- cheur, sont équilibrées par des espaces blancs articulés de manière inattendue. Il y a du palimpseste dans ce travail de l’image inscrite dans l’image.Interférences : les titres de quelques œuvres connotent déjà un domaine abstrait. Mais on note des formes d’oiseaux et des fragment

RON 69.50
1

Proba oglinzii

Proba oglinzii

În țara aceasta a fost mult prea ades cultivată neîncrederea în puterile de creație, în cutumele de viețuire morală și spirituală ale ei. Au fost puse pe tapet ,,toate relele ce sunt/ Într-un mod fatal legate de o mână de pământ...” (Eminescu), rele ale tuturor oamenilor din această lume, ca fiind doar ale noastre și numai ale noastre. Au fost ridicate la nivel național derapaje care aparțineau unor structuri individuale sau unor contexte istorice particulare. Ne-a fost negată valoarea trăsăturii celei mai semnificative care, în grila unui Salvador de Madariaga, definește un popor, pe care eu o socotesc a fi omenia, reacția la suferința, la necazul aproapelui. Trăsătură de profundă valoare transcendentală, probată în viețuirea seculară a românilor. Blegi și blânzi până la Dumnezeu cu alții, răi, indiferenți și neîngăduitori cu ai noștri. Pe drept și pe nedrept. Cu o trufie, cu un dispreț și cinism autodevoratoare, iscate nu din spiritul critic, ci dintr-un snobism și o egolatrie care fac ca valorile noastre să aibă nevoie mereu de recunoașterile de aiurea. (HORIA BĂDESCU) Cuprins PROBA OGLINZIIProba oglinziiOrizontul memorieiElogiul înțelepciuniiLepădarea de sineÎn care veac, în ce mileniu?„O boală învinsă-i orice carte”Cum au știutHoitariiDespre gratuitateOchiiDespre fantasticVâsculScribulAhile, Priam, Ulise și ceilalțiTurnul de fildeșUcideți oaia neagrăButoiul lui DiogeneDatul în mintea copiilorSomnul rațiunii naște proștiUtilitatea inutiluluiMemoria lui EuridiceVae victisTițianCei trei suteDe ce?Platon și internetulOglinzile lui Don JuanScrisoare către SanchoCidul și privighetoareaGenomul uman și SofocleTăcerea cuvântuluiContractul social„Oile gândirii”La judecata memoriei CAICUL LUI NASTRATINCaicul lui NastratinCumpăna anilorVeșniciaGrădinile lui AkademosUraMintea românuluiBampirismul românescGóngora și ȘeherezadaOrânduielile lumiiEin grossen cotcodac über allesMisterulCa să fii om întregȘansaDe ce nu fac politicăUmorul involuntarQuod licet boviEstetica deriziuniiZiceriNelumitul CENTURA DE SIGURANȚĂOchii și mâna lui DumnezeuSfatul bătrânilorSăru’ mâna, Duduie!Copilul cel rău al EuropeiProvincialismul fudulFiința limbii române„Între Dumnezeu și neamul meu”Centura de siguranțăPatima fără sfârșit„Intrat-a o boală în lume”Defăimarea lui EminescuMoromete și KantHistoria magistra vitae și „perfidul Albion”„Trădarea cărturarilor” HORIA BĂDESCU (n. 24 februarie 1943 la Aref pe Argeș) este poet, prozator și eseist, doctor în litere, jurnalist și diplomat; laureat al Premiului de poezie al Uniunii Scriitorilor și al mai multor premii ale Filialei Cluj a acesteia, al câtorva importante festivaluri internaționale, al Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1991) și al Premiului European de poezie francofonă „Léopold Sédar Senghor” (2004); membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor Francezi, membru al Maison Internationale de la Poésie de Bruxelles și al CIRET, membru de onoare al Academiei Francofone și al Uniunii Poeților Francofoni. A publicat peste treizeci de volume de poezie, eseuri și romane, apărute în România, Franța, Belgia, Bulgaria, Macedonia, Spania, Vietnam. Membru fondator al grupării Echinox și al Societății Culturale și Festivalului Internațional „Lucian Blaga”. Comandor al Ordinului național român Meritul Cultural și cavaler al Ordinului național francez Les Palmes académiques. Printre cele mai recente volume: O noapte cât o mie de nopți (roman, Limes, 2011), Cărțile viețuirii (poeme, Eikon, 2013), Roulette russe (poeme, Ed. L’Herbe qui tremble, 2015), Zborul gâștei sălbatice (roman, ed. a II-a, Școala Ardeleană, 2015), Le poème va pieds nus (poeme, Ed. l’Arbre à paroles, 2016), Decameronice (poeme, Școala Ardeleană, 2017), Doar din pământul patriei (eseuri, Școala Ardeleană, 2018), Joia patimilor (roman, ed. a IV-a, Școala Ardeleană, 2018), Căderea din Rai (memorialistică, Școala Ardeleană, 2020), Poduri și vămi (memorialistică, Școala Ardeleană, 2020), O sută și una de poezii (poezie, Editura Academiei Române, 2020), Dinaintea ta merge tăcerea (poezie, Școala Ardeleană, 2021), Între Scila și Caribda, încotro? (eseuri, Școala Ardeleană, 2022), E toamnă nebun de frumoasă la Cluj. Poeme alese și rostite de autor (ediție revăzută și adăugită, Școala Ardeleană, 2022), Rana ascunsă a fiecărei zile (poeme, Școala Ardeleană, 2023)

RON 58.50
1

Cabasanu, Velculescu, Valbudea, Brancovici, Isbasoiu...

Cabasanu, Velculescu, Valbudea, Brancovici, Isbasoiu...

Materialul prezentat în această carte stătea de multă vreme în sertare, păstrat cu grijă peste zeci de ani. Marea problemă a fost organizarea lui într-o formă accesibilă, sperăm noi, cititorului și care, în același timp, să evoce o lume activă și vie care a constituit „șira spinării” pentru societatea românească din secolele XIX și XX. Capitolele sunt așezate în ordine cronologică, astfel ca, parcurgându-le, cititorului să-i fie ușor să urmărească acțiunile a patru generații diferite. Ilustrațiile aferente fiecărui capitol sunt de asemenea, pe cât posibil, aranjate în ordine cronologică. Aceste patru generații au parcurs o istorie sinuoasă, incluzând perioada anterioară Războiului de Independență din anul 1877, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial și, în sfârșit, intervențiile brutale ce au urmat celui de-al Doilea Război Mondial. Cartea noastră a pornit de la un caiet cu amintiri al Silviei Velculescu, fiica lui Ion Căbășanu (fondator al restaurantului „Carul cu bere”), soție a lui Ilarian Velculescu (director timp de 21 de ani al Școlii Normale din Câmpulung-Muscel). Ion Căbășanu a avut cinci fete și un băiat: Silvia; Eugenia (soția sculptorului Valbudea); Lucreția (căsătorită cu Emil Mihai Brancovici - prof. univ. și senator); Elena (soția lui Gheorghe Isbășoiu - avocat și primar); Virginia (soția lui Andrei Gheorghiu, director al Băncii Agricole din Tulcea). Cornel („barbă-Cornel”, director la Bursa de Comerț) a fost căsătorit cu Viola, sora lui Emil Mihai Brancovici. Amintirile Silviei (la care am adăugat pe ale lui Gheorghe Isbășoiu, Nicolae Constantinescu și ale lui Călin Iliescu-Brânceni) se întind pe mai bine de un secol și jumătate, între prima jumătate a secolului al XIX-lea și a doua jumătate a celui de al XX-lea. Autori

RON 48.50
1

Nebun dupa Cluj. O pledoarie sincera pentru Transilvania mea

Nebun dupa Cluj. O pledoarie sincera pentru Transilvania mea

Rares Bogdan e un nebun dupa Cluj, un impatimit de Cluj, un fan al Clujului. Si e atat de convingator in ceea ce scrie sub puterea acestei stari ca, dupa aparitia cartii, exista riscul ca multi cititori sa se mute la Cluj! (Ion Cristoiu) Rares Bogdan, nascut pe 17 septembrie 1974 in Ocna Mures este licentiat al Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Stiinte Politice si Administrative. Tot la Universitatea „Babes-Bolyai” a urmat un masterat in stiinte politice. A activat multi ani in presa clujeana, printre altele punand bazele cotidianului ZIUA de CLUJ. Nebun dupa Cluj. O pledoarie sincera pentru Transilvania mea reprezinta debutul in volum al autorului

RON 48.50
1

Sir Gawayn and the Grene Knyght. Sir Gawain si Cavalerul cel Verde

Sir Gawayn and the Grene Knyght. Sir Gawain si Cavalerul cel Verde

Considerat pe drept cuvant una dintre capodoperele literaturii britanice a Evului Mediu, poemul Sir Gawain si Cavalerul cel Verde a fascinat si incantat generatii de cititori, care au avut norocul sa descopere complexitatea surprinzator de jucausa a unui text, considerat desuet, cu aparente prafuite, regasit accidental printre vrafuri de hartoage medievale. Descoperit ca parte din colectia Cotton, copie unica a unui manuscris ce dateaza din secolul al XV-lea (desi a fost probabil compus la sfarsitul celui de al XIV-lea), poemul a fost la un pas de disparitie intr-un incendiu care a distrus in buna masura depozitul de carte al colectiei lui Robert Cotton (1570/1-1630), unde au ars si muchiile manuscrisului Beowulf, alt unicat al apogeului epopeii din cultura anglo-saxona. Inlantuirea accidentelor si jocul hazardului care au deschis sub ochii cititorului modern o capsula temporala culturala sunt uluitoare in sine si cu totul demne de ghidusiile minutios structurate de poetul ce prefera sa se ascunda in anonimat, chicotind mut peste veacuri

RON 48.50
1

Arhitectura memoriei. Studii de istorie literara clasica si contemporana

Arhitectura memoriei. Studii de istorie literara clasica si contemporana

A apărut recent, în critica noastră, o tendință de renunțare la lectura estetică a textului literar, în temeiul fals al inexistenței unui (unic) gust public. Argumentul este că această lectură estetică ține de o epocă revolută și de o perspectivă elitistă asupra discursului public, în timp ce astăzi am avea de-a face cu un spațiu intelectual „pluralist”, căruia ar trebui să-i corespundă o lectură „pluralistă” a operei literare. Noțiunea de gust public este considerată o expresie a acestui spirit elitist, o formă de totalitarism spiritual, ce trebuie respinsă în numele „valorilor democratice ale post-umanismului”. Lăsând la o parte erorile de judecată, lipsa de informație și fracturile de logică din argumentele celor care promovează această tendință, care îi duc către generalizări pripite și concluzii vădit eronate, trebuie spus că gustul public nu a fost niciodată o structură unilaterală și cu atât mai puțin una elitistă. De asemenea, criticul nu are niciodată o reprezentare instantanee, unică, a acestui gust public, ci doar – în cazul în care e foarte bun – o intuiție a unei tectonici virtuale, care îi permite să aproximeze eventualele trasee pe care acesta va evolua. Doar istoricul literar, beneficiind de factorul timp și de istoricitatea fenomenelor trecute, poate configura cu o relativă precizie codul literar al unei epoci. Asta, desigur, dacă suntem atenți la avertismentul discret strecurat de G. Călinescu în Tehnica criticii și a istoriei literare: punctul de vedere al istoricului literar, subiectiv cu necesitate, nu poate totuși face abstracție de evidențe, cât timp el este obligat să țină cont de toată informația literară și culturală disponibilă. Arhitectură a memoriei, istoria literară este un spectacol al permanenței lecturii critice, ca nutrient indispensabil și catalizator al procesului (al)chimic din care se constituie gustul public. (Răzvan Voncu

RON 48.50
1

Suferintele batranului Wernher

Suferintele batranului Wernher

Eroul romanului de față este un cetățean, la vârsta senectuţii, al noii Germanii perfecte, de după „reunificare”, contemporan cu noi și cu o sumedenie de revoluții multiculturale care zdruncină planeta, foarte vioi la minte, dar mai domolit la trup, confruntat cu dilema rămânerii pe linia de plutire într-o lume a valorilor sărite de pe fix, relativizate până la caricaturizare. Fost cavaler al științelor exacte, el experimentează acum răspunderea de a deveni pacientul perfect al vârstei lui, întrucât nutrește o „stimă evlavioasă” față de medici și „un veritabil cult pentru medicamente”, noua lui mitologie de proximitate fiind alcătuită atât din termeni care altora le stârnesc o stare terifiantă (glaucom, cataractă, endoscopie, colonoscopie etc.), cât și din pedanterii igienice profund documentate pe Internet, cum e aceea a calculării pH-ului epidermei înainte de a cu­păra săpun. Neocolind niciun deliciu, ideologic sau tehnologic, al lumii în care ne este dat să trăim (smartphone-uri, cookies, cancel culture, genderizare), Wernher suferă nu pe seama inimii, așa cum o făcea eroul suicidar al lui Goethe, ci din cauza Zeitgeist-ului preponderent absurd, incomprehensibil, al perioadei socioculturale și politice în care îi este dat să apună, numai c-o face cu un inconfundabil simț al umorului și cu o mulțime de complicități mucalite, zâmbitoare, „manuscrisul găsit” al romanului invitându-l pe cititor să exorcizeze prin râs o temă, de altminteri, patetică: şi anume cum e să afli că ai devenit bătrân (ȘTEFAN BORBÉLY) Am rupt deci banda care fereca plicul și am scos din el un teanc voluminos de coli imprimate și numerotate, prinse într-un dosar. Pe dosar stătea scris în chip de titlu: Die Leiden des alten Wernher („Suferințele bătrânului Wernher”). Numele autorului lipsea însă și nu figura nici în paginile de text din dosar, pe care am și început să le răsfoiesc, curios și tot mai intrigat. Mi-am dat repede seama că era vorba de manuscrisul unui volum de proză (poate un roman?) redactat în limba germană, alcătuit (după cum veți vedea) din 16 episoade (sau capitole?); m-am apucat, așadar, să-l citesc cu atenție. Bătrânul Wernher ajunsese să-mi stea la suflet, el cu suferințele lui, și nu mi-l mai puteam scoate din cap, nu-l puteam lăsa de izbeliște. Și, în cele din urmă, mi-am luat inima în dinți și mi-am zis: ce-ar fi să traduc volumul, ca să-l ofer unor editori din România, unde am mai publicat și eu câte ceva! (GHEORGHE SĂSĂRMAN

RON 58.20
1

De ce scrii nu scapi

De ce scrii nu scapi

Inspirată, ca atmosferă, din Suferințele bătrânului Wernher, precedenta carte a lui Gheorghe Săsărman, și concepută într-un stil bonom-mucalit, care o face irezistibilă la lectură, piesa principală a volumului de față vorbește despre forța plăsmuitoare a premoniției, adică despre puterea de predestinare pe care scrisul o exercită insidios asupra celui care i se dedică. Imaginați-vă, prin analogie, un Thomas Mann urcat ca pacient la Davos în urma scrierii Muntelui vrăjit sau un Kafka transformat în gânganie după finalizarea Metamorfozei. Printr-un paradox cauzal similar, scriitorul din De ce scrii nu scapi lasă „la dospit” un text nefinalizat în care este vorba despre o gleznă fracturată și pățește, cu ocazia unei vilegiaturi, exact accidentul pe care îl descrisese anterior, repausul medical forțat care urmează oferindu-i răgazul de a face inventarul tuturor catastrofelor despre care a mai scris, în așteptarea, calmă și înțeleaptă, a efectelor pe care acestea le vor produce. Gheorghe Săsărman este un maestru al cauzalităților existențiale prăpăstioase, tratate literar în cheie ludică, decomplexată. Incitat de accidentul creativ care-i încetinește întrucâtva corpul, dar în schimb îi dinamizează mintea, el recuperează din trecut câteva texte proprii cu o consistență destinală similară, realizând un volum tematic vesel, scris subtil și elegant, cu o încărcătură autoironică evidentă. (Ștefan Borbély)Gheorghe Săsărman s‑a născut la 9 aprilie 1941 la București, într‑o familie refugiată din Ardealul de Nord. Școala primară și liceul, la Cluj (1948‑1959). Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București (1965), doctor în Teoria arhitecturii (1978). Redactor al rubricii de arhitectură și urbanism la Ziarul Scânteia (1965‑1974). Coordonator al paginii de știință la Revista Contemporanul (1974‑1982). Constrâns, pe motive politice, să renunţe la activitatea de gazetar (1982). Analist de sisteme și programator la Centrul Județean de Proiectare din Arad (1982‑1983), apoi la firma GIB din München (1985‑2006). Fondator, președinte (2002‑2004) și președinte de onoare (2004‑2019) al Ligii Asociațiilor Germano‑Române din Germania; președinte al Societății Culturale „Apoziția” din München (2005‑08); director‑editor al Revistei Apoziția (2005‑2010). Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.Cărți publicate: Oracolul, povestiri (Ed. Tineretului, 1969); Cuadratura cercului, proză fantastică (Ed. Dacia, 1975, ediție cenzurată; ediții integrale: Ed. Dacia, 2001; Ed. Nemira, 2013; ediția franceză: 1994; spaniolă: 2010; americană: 2013, traducerea semnată de Ursula K. Le Guin; germană: 2016; japoneză: 2019, 2023; italiană: 2023); Himera, povestiri și nuvele (Ed. Albatros, 1979); Funcţiune, spaţiu, arhitectură, eseu (Ed. Meridiane, 1979); 2000, roman (Ed. Eminescu, 1982; ediția germană: 1986); Cupa de cucută, roman (Ed. Sedona, 1994; Ed. Dacia, 2002); Sud contra Nord, roman (Ed. Dacia, 2001); Vedenii, povestiri (Ed. Ideea Europeană, 2007); Între oglinzi paralele. Publicistică. 1998‑2009 (Ed. Casa Cărții de Știință, 2009); Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan și ale dosarului său, roman (Ed. Nemira, 2011); Cunoaștere și credință. Lecturi paralele, eseu (Ed. Nemira, 2014); Varianta balcanică îmbunătățită, povestiri și teatru (Ed. Nemira, 2014); Adevărata cronică a morții lui Yeșua Ha‑Nozri, roman (Ed. Polirom, 2016); În fața oglinzii, publicistică (Ed. Casa Cărții de Știință, 2020); Alfabetul distopiilor, roman (Ed. Școala Ardeleană, 2021); Suferințele bătrânului Wernher, roman (Editura Școala Ardeleană, 2023). Teatru: Deus ex machina, piesă în trei acte (C.I. Nottara, 2006‑2009). Numeroase texte publicate în antologii, în volume colective și în periodice din țară și din străinătate.Premii: Premiul Europa (EUROCON V, Stresa, 1980); Premiul Național Ion Hobana „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București (2012); Premiul „Liviu Rebreanu” (cartea anului, proză) al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj (2017); Premiul special COLIN pentru contribuții extraordinare la fantastica românească (2021); Premiul pentru roman, acordat de Convenția Națională de Science Fiction ROMCON pentru Alfabetul distopiilor (2022)

RON 54.00
1

Geniul – de la neuroplasticitate la realitate

Geniul – de la neuroplasticitate la realitate

Volumul Geniul – de la neuroplasticitate la realitate. Alte incursiuni psihografice scris de colegul meu, prof. univ. dr. Mircea Alexandru Birț, reprezintă o realizare unică în literatura științifică biomedicală din România. Autorul aduce o contribuție remarcabilă, printr-o nouă abordare a geniului, din prisma neuroplasticității. Rod al întregii cariere medicale de câteva decenii consacrate psihiatriei și al pasiunii prof. univ. dr. Mircea Alexandru Birț de a citi enorm (concordantă cu specialitatea clinică aleasă), acest volum abordează un subiect de un extraordinar interes pentru o gamă largă de cititori. (Prof. univ. dr. Gheorghe Benga

RON 64.99
1

Ratificarea Tratatelor de Pace de la Paris in Parlamentul Romaniei intregite

Ratificarea Tratatelor de Pace de la Paris in Parlamentul Romaniei intregite

Si mai ales, d-lor, cand realitatea vietii brute adeseori ne aduce ca sa curmam in pamantul acesta, adeseori incarcat cu lucruri care ne apasa si ne dezgusta, e bine sa ne folosim de astfel de momente solemne, pentru a ne ridica in sfere mai inalte, pentru a ne inalta in sufletul nostru si sa luam curaj, vointa si indemn nobil din pildele celor din trecut, pentru a merge si mai departe pe aceeasi carare spre vesnica marire a neamului romanesc. Cand examinam acest tratat, nu trebuie sa uitam ca izvorul adevarat al unirii neamului romanesc nu este acest tratat, izvorul adevarat al unirii neamului nostru este constiinta vie a neamului romanesc si hotararea sa suverana, iar acest tratat insemneaza numai o recunoastere internationala, intarirea in domeniul international a unei uniri si a unui stat puternic si, credem, vesnic existent, al Romaniei Mari izvorate din viata nestramutata a intregului neam. Baza unirii noastre, baza Romaniei Mari, izvorul de drept al acestei infaptuiri marete, incantatoare pentru noi, sunt hotararile luate in Bucovina, in Basarabia si in Ardeal, expresie a vointei unitare a suveranitatii colective a intreg neamului romanesc, exprimate in mod solemn in sesiunea trecuta a Camerei, cand s-au votat legile pentru unirea pentru veci a tuturor provinciilor catre Romania Muma. - Deputatul Iuliu Maniu in Parlamentul Romaniei intregite, 26 august 192

RON 77.60
1

Europa de Est si politica de forta a Marilor Puteri. Chestiunea Transilvaniei in anii 1940-1946

Europa de Est si politica de forta a Marilor Puteri. Chestiunea Transilvaniei in anii 1940-1946

Studiile și cercetările istoriografice ale lui T.M. Islamov și T.A. Pokivailova despre atitudinea Moscovei și a Cancelariilor altor Mari Puteri față de Transilvania în secolul al XX-lea au fost cunoscute de către istoricii români ai epocii contemporane prin câteva fragmente incluse în unele publicații de specialitate. Îi datorăm Profesorului Universității clujene Onufrie Vințeler, bun cunoscător al istoriei aceluiași subiect și al limbii ruse, această ediție în limba română a lucrării celor doi istorici menționați și, în felul acesta, posibilitatea ca modul de abordare, de către istoriografia rusă a zilelor noastre, a unei teme sensibile de istorie românească să fie cunoscut și de publicul larg din România. Documentată în arhivele istorice rusești și corelată cercetărilor istoriografice internaționale, cartea aduce clarificări importante și interpretări interesante ale implicării Moscovei în proiecția unei așa-numite „probleme transilvane” în desfășurarea unor episoade ale istoriei central-est europene și europene din ultimul veac. Cititorul de astăzi al acestei lucrări poate înțelege mai bine cum a fost creată și utilizată „chestiunea Transilvaniei” în elaborarea unor politici regionale de către Rusia/URSS, dar și de alte Mari Puteri. Cunoașterea obiectivelor și mecanismelor prin care acei actori internaționali s-au raportat la Transilvania și România, dar și la alte state din zona noastră, ne poate oferi lecții clare dacă avem curajul să ne gândim cu seriozitate la viitor. (Vasile Pușcaș

RON 67.90
1

Apa de zapada

Apa de zapada

O melancolie curată domneşte în această poezie. Cu ce pot să compar lirica lui Arbore după lectura celor mai reuşite poeme ale sale? Poate cu aerul localităţii Assisi, cu muzica lui Gluck din Orfeu şi Euridice, acel Largo din Concertul pentru flaut al lui Vivaldi, toate evocând o pace astrală, o binecuvântată linişte interioară, o melancolie peste care nu a trecut încă vălul cel negru al disperării. E numai tristeţe curată, rece, trecută prin sita de bronz a celor ce ştiu a se stăpâni. (Eugen Barbu) Se distinge în toată creația lirică a lui Grigore Arbore o tensiune, i-aș spune, „neutralizată”: cu aceeași discretă fervoare se figurează un spațiu crepuscular și un timp utopic, insule eoliene, cetăți scufundate, epoci istorice suprapuse precum în falia despicată de sapa arheologului; însă și o receptare a miracolelor elementare, o fermentație a materiei în cosmice prefaceri. Melancolia rămâne suverană, ea domină spasmele minerale și vegetale, ea planează asupra vesperalelor viziuni ce scot la iveală fragmente de civilizații, frânturi de mituri inculcând un frison special. (Dinu Flămând) Grigore Arbore este un mare poet al bucuriei simple a contemplației creației. A aurorei, dar și a crepusculului acesteia. A lumii, creație a Divinității, a artei, creație a omului, și a tuturor impulsurilor care leagă cele două planuri. Un sens al plenitudinii animă această poezie austeră, un fior al jubilației îi tulbură suprafețele armonioase. (Răzvan Voncu) Cele zece cărţi de versuri, reunite acum între aceleaşi coperte, definitivează un (auto)portret cu linii doar mai apăsate în timp peste contururi trasate de la început cu o notabilă siguranţă şi cu intuiţia de a fi surprins tonul şi culoarea esenţiale. Nicio stridenţă nu poate fi înregistrată între ramele acestui chip liric înscris cu o elegantă discreţie în galeria congeneră, iar tabloul receptării e nu mai puţin calm şi echilibrat. (Ion Pop

RON 48.50
1

Iuliu Maniu şi Năsăudul

Iuliu Maniu şi Năsăudul

Proiect editorial dedicat lui Iuliu Maniu la 150 de ani de la naștere și la 70 de ani de la trecerea în eternitate. Foto copertă: Arhiva Casei Memoriale „Iuliu Maniu” din Bădăcin. Colecția Istorie contemporană este coordonată de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș. În timpul procesului organizației anticomuniste năsăudene, discreditant denumite de către presa de dezinformare din epocă „Sumanele Negre”, din luna noiembrie 1946, Iuliu Maniu, audiat în calitate de martor, a fost întrebat de Avocatul Apărării ce crede Domnia Sa despre frații Pop și dacă îi consideră capabili de complot pentru distrugerea unității statului. Răspunsul a fost prompt: „Absolut exclus! Noi, ardelenii, am făcut Unirea cu România pe veci!” (MIRCEA GELU BUTA) Iuliu Maniu a fost o prezență constantă în conștiința națională românească începând din momentul realizării României Întregite, în 1918, iar acțiunile sale au reprezentat un imbold unanim recunoscut pentru construcția unei Românii Mari și Noi. El s-a opus tendințelor defetiste din vara-toamna anului 1940, atunci când unele grupări din jurul regelui Carol al II-lea au consimțit la destrămarea teritorială a statului român. În acel context dramatic, pentru a apăra suveranitatea României, Maniu a susținut necesitatea constituirii unei rezistențe naționale. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, s-a impus ca un lider național al opoziției unite a românilor în fața dictaturii militare interne, a nazismului și fascismului. Din a doua jumătate a anului 1944, el a fost considerat cel mai important promotor al mișcării anticomuniste, ceea ce a atras represiunea autorităților pro-sovietice împotriva persoanei sale și a susținătorilor ori a celor care urmau crezul său. Cartea profesorului Mircea Gelu Buta este o reconstituire bazată pe documente arhivistice din epocă a rolului lui Iuliu Maniu și a influenței sale în constituirea și desfășurarea unei rezistențe naționale românești contra bolșevizării țării, imediat după 1944, în zona Năsăudului și în alte regiuni ale României. Această lucrare nu înfățișează doar un capitol important de istorie locală, ci reprezintă și o reconstituire necesară pentru istoria națională și europeană a secolului al XX-lea. (VASILE PUȘCAȘ

RON 90.00
1

Avram Iancu. Secvențe biografice

Avram Iancu. Secvențe biografice

„Unicul dor al vieții mele este să-mi văd Națiunea mea fericită!”  (Avram Iancu)ANUL „AVRAM IANCU” (2024)Omagiu editorial Eroului deplin al națiunii române, la 200 de ani de la naștere, sub egida Asociației Avram Iancu 1848 Alba IuliaPrefață de Ioan-Aurel Pop Ilustrația copertei și a siglei „Avram Iancu 200”: Teodor Bogoi După lectura cărții, cititorul rămâne cu un sentiment tonic, de încredere și speranță, rămâne în admirație față de aceia care ne-au trasat programul de țară dintre anii 1848 și 1918, față de cei care au făurit casa noastră numită România. Ionuț Țene demonstrează că istoria nu a fost niciodată numai știință și cunoaștere, ci și „învățătoare a vieții” (Cicero) și că de învățătura despre Avram Iancu – întruchipare a idealurilor poporului – avem nevoie cu toții, „ca să nu rătăcim” (Simion Bărnuțiu). (IOAN-AUREL POP) Prin această carte dedicată lui Avram Iancu, am dorit să ilustrez actualitatea acestui erou român în conștiințele românilor, dar și să scot în evidență valorile de dreptate, libertate, egalitate, toleranță și unitate, pentru care a luptat Crăișorul Munților. Avram Iancu a fost un spirit evoluat, un reprezentant al democrației epocii sale și, în același timp, un erou național și european. Avram Iancu reprezintă un model istoric foarte actual. Românii se recunosc în valorile promovate de el. Este un spirit al rezistenței și perenității românești în fața vicisitudinilor istoriei. Astfel, nu întâmplător, contemporanii se identifică cu acest erou la adunările comemorative și la cele aniversare dedicate Crăișorului, prin deja cunoscuta scandare: „Avram Iancu suntem toți!”. (IONUȚ ȚENE

RON 58.50
1

Portavionul cu cauciucuri de vara: proza umoristica

Portavionul cu cauciucuri de vara: proza umoristica

Cum se scrie umorul? Foarte simplu: iei o coală albă de hîrtie, un creion, te așezi la masă și scrii umor! Umoristul va avea o confirmare a utilității scrierilor sale, dacă (atunci cînd va să fie) Dumnezeu îl va aștepta zîmbitor, cu ultima lui carte în mînă, pentru un autograf... (CORNEL UDREA) Umorul lui e mereu proaspăt, plin de incuri surprinzătoare și de subînțelesuri, cu săgeți aruncate înspre toate țintele pe care lumea de azi i le scoate în cale. (IRINA PETRAȘ) Are în sînge acel histrionism superior, care separă adevărații arnoteni ai umorului de ciocoii de vreme nouă ai genului satiric. (HORIA BĂDESCU) Că avem lîngă noi, în persoana lui Cornel Udrea, un scriitor adevărat, nu se îndoiesc nici aceia care nu l-au citit, atît de veritabilă este recunoașterea literară a numelui său. (MARCEL MUREȘEANU) Felul în care vorbește, cu flori și zîmbete mici, îl face al naibii de interesant și în cărțile lui regăsești umorul românilor. (FĂNUȘ NEAGU) Cel mai cunoscut și mai subtil autor de proză umoristică din spațiul transilvan. (PETRU POANTĂ) Născut la 27 martie 1947 în oraşul Gheorgheni, județul Harghita, scriitorul și ziaristul CORNEL UDREA este absolvent al Liceului „Mihai Eminescu” (promoția 1964) și al Facultății de Filologie din Cluj (promoția 1969). A lucrat 40 de ani, până în 2012, în Societatea Română de Radiodifuziune, Studioul de Radio Cluj, ca realizator-coordonator programe de divertisment, teatru radiofonic şi spectacole cu public. Este autorul celei mai longevive emisiuni de divertisment, RADIODUMINICA, cu începere din 1972. Din 1970 colaborează frecvent cu programul de divertisment UNDA VESELĂ, unde i-au fost jucate peste 400 de scheciuri și monologuri. Este autor a 172 de cărți (poezie, proză, teatru, monografii, antologii, eseu – în mai multe ediții) şi CD-uri, precum și realizator, în premieră mondială editorială, a două volume de proză umoristică în Braille (pentru nevăzători). Volumul Obiceiuri de nuntă la cangurii şchiopi, apărut în 145.000 exemplare, carte retrasă de pe piață de regimul comunist în 1980, are cel mai mare tiraj de carte umoristică, înainte şi după revoluție. Piesa sa, Românie, dragă Elveția mea, a fost jucată de 103 ori la Teatrul Național din Târgu Mureş şi a fost reluată de alte 10 teatre profesioniste şi de amatori, fiind cea mai jucată piesă de după revoluție. De asemenea, este autor al primei piese româneşti sociale antidrog Colivia cu iluzii, a 64 de premiere teatrale, a 21 spectacole de teatru radiofonic național şi regional și realizator a 20 de spectacole de teatru de revistă la Ploieşti, Deva, Cluj-Napoca, Baia Mare etc. Premiera piesei Raiul, prima pe dreapta a avut loc la Lyngby, Suedia, în prezența a 44 de ambasadori şi 86 de personalități oficiale, locale şi naționale. Spectacolul A fi la timpul pe... trecut, în interpretarea Mirelei Pană, a fost jucat pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca în 2005, a luat premiul pentru cel mai bun spectacol la Cluj-Napoca în 2006, premiul „Ambasador” la Târgu Mureș în 2007 și a câștigat premiul pentru cel mai bun text la Festivalul de dramaturgie contemporană Stokholm (Suedia). Cea mai importantă colaborare cu un teatru neprofesionist a fost cu Teatrul „Salsovia” din Mahmudia, cu piesa Îngropat în cer, care a câștigat Trofeul Festivalului Kavarna (Bulgaria), din 21 de trupe participante. Piesele jucate de trupa „Salsovia” au fost prezentate la Teatrul tulcean „Jean Bart” și la Festivalul „Amza Pellea”. A colaborat cu cei mai mari actori ai României: Mircea Albulescu, Florin Piersic, Dorel Vişan, Tamara Buciuceanu-Botez, Draga Olteanu-Matei, Virgil Ogăşanu etc. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru de onoare al Ligii Scriitorilor Români, membru de onoare al Uniunii Ziariştilor din România, director onorific al Asociației Culturale Interludis, rector onorific al Academiei de Umor „Răzeşii” din Suceava și cetățean de onoare a patru localități din România. Apare în mai multe dicționare și monografii de specialitate, și a fost distins cu numeroase diplome, premii și titluri, printre care 27 de premii la Festivalul Teatrelor de Revistă de la Constanța, patru premii literare ale Uniunii Scriito­rilor pentru proză şi teatru şi Premiul Național „I.L. Caragiale” pentru teatru. Cărțile sale sunt traduse în limbile germană, engleză, spaniolă, franceză, maghiară, suedeză, daneză, sârbă, bulgară

RON 53.35
1

Imparatul Traian si constiinta romanitatii romanilor. Cultura orala si scrisa din secolele XV-XX

Imparatul Traian si constiinta romanitatii romanilor. Cultura orala si scrisa din secolele XV-XX

Lucrarea pune în lumină – în urma valorificării izvoarelor, a comparațiilor și corelațiilor făcute temeinic și cu metodă – că romanitatea românilor și figura împăratului Traian (și a regelui Decebal) din conștiința populară nu sunt un decalc după documentele culte și scrise, că ele s-au perpetuat, în forme diferite, alterate, modificate și chiar prin contagiune cu alte teme, din Antichitate până astăzi. Evident, comparațiile judicioase ale profesorului Ion Taloș relevă influența literaturii culte despre romanitate asupra oralității și invers, adică preluarea elementelor din folclor despre Traian și latinitate pentru întărirea ideii conștiinței culte privind etnogeneza românilor. Lucrurile sunt văzute deopotrivă diacronic și sincronic, în stabilitatea și în metamorfoza lor, încât cartea devine un tablou armonios al unei teme fundamentale pentru nașterea, devenirea și identitatea noastră ca popor. (Ioan-Aurel Pop) Prezenta lucrare se bazează în principal pe texte tipărite, care sunt documente ale oralității din epocile în care au fost consemnate, începând din secolul al XV-lea, și pe materiale inedite din secolele al XIX-lea și al XX-lea. Aceste materiale uimesc prin unitatea lor: cu toate că provin dintr-o perioadă așa de lungă și sunt dispersate cronologic și spațial, ele nu se contrazic, ci conduc la aceeași concluzie: românii știu că sunt urmașii romanilor. Și chiar dacă unora le vine greu să admită că oralitatea a păstrat amintirea împăratului Traian în sud-estul Europei, înainte de toate, la români, timp de aproape două milenii, unele dintre tradițiile orale referitoare la construcțiile traiane ne obligă să le vedem originile în Antichitatea romană și să acceptăm că ele au traversat Evul Mediu și au ajuns până la noi. Alte tradiții au fost create în timp, în jurul acestor construcții sau, altfel spus, construcțiile au constituit punctul de pornire pentru creații literar-folclorice de-a lungul celor două milenii. (Ion Taloș

RON 67.90
1

In cautarea sensului pierdut (Vol. 1 + 2)

In cautarea sensului pierdut (Vol. 1 + 2)

Vol. I: Întâlnirea cu destinul (298 pagini); Vol. II: Creierul și noua spiritualitate (420 pagini) Primul volum este dedicat începuturilor mele spirituale care sunt indisolubil legate de lumea satului în care m-am născut, de oamenii lângă care am copilărit, de evenimentele şi experienţele pe care le-am traversat acolo. Acum majoritatea acestei lumi este de mult trecută în tărâmul umbrelor. Din acest motiv am dorit să las un document scris, cât mai fidel posibil, asupra satului văzut de mine în preajma celui de-al doilea război mondial. În efemera noastră trecere prin istorie şi perpetua alergare spre mai bine, totul se schimbă, se transformă şi piere. Nici o viaţă nu este inutilă, de vreme ce întruneşte în sine toată istoria şi inteligenţa Universului. Privind din această perspectivă, mi-am propus s-o fixez în memoria eternităţii. Cel de-al doilea volum este o analiză lucidă a lumii contemporane privită din unghiul finalităţii existenţei uma­ne, al perspectivei pe care mi-au dat-o nu numai experien­ţele mele de viaţă ci, mai ales, o mulţime de experienţe şi observaţii venite inclusiv din laboratoarele ştiinţelor moderne şi care, din motive mai puţin înţelese, sunt ignorate de gândirea ştiinţifică oficială. O mulţime de surse care vin din vechi civilizaţii extraeuropene, conjugate cu informaţii foarte recente, ne spun că omenirea se află în prezent la sfârşitul unui ciclu cosmic şi la începutul unei ere, care va aduce o nouă spiritualitate, o nouă conştiinţă, o eră în care omul îşi va regăsi adevăratul sens al existenţei, pierdut de omul actual. Graţie actualelor mijloace tehnice de investigaţie a creierului suntem în posesia unor date care, cu siguranţă, vor revoluţiona ştiinţele cognitive. Creierul se dovedeşte a fi un suport fundamental şi neaşteptat pentru edificarea acestei noi spiritualităţi, venind în consens cu cele mai elevate învăţături din istoria omenirii. (Dumitru Constantin-Dulcan

RON 80.51
1

Pe ce lume traim? Simptome

Pe ce lume traim? Simptome

Mirați de ce vedem sau de ce ni se întâmplă, ne întrebăm adesea pe ce lume trăim. Răspundem cu neliniști și nedumeriri, dar supunem prezentul unei analize critice din punctul nostru de vedere, inevitabil unul subiectiv. Credem că putem emite anumite adevăruri, bazate pe observațiile pe care le-am făcut. Rezultatul e o diagramă de atitudini, sentimente, idei – o sumă de simptome pe care le încadrăm într-o anumită diagnoză. Observațiile, mai mult sau mai puțin sistematice, se îndreaptă deopotrivă înspre înafară și înspre noi înșine, ca să constatăm cum reacționăm la ce ni se întâmplă. (Ion Simuț) Cuprins Argument. Simptomele actualității Primul dosar: Literatura română în manualele de gimnaziu Al doilea dosar: O sută de ani de literatură română (1918-2018). Canonul estetic extins Al treilea dosar: Starea revistelor literare Confesiunile unui opinioman Simptome

RON 48.50
1

Avram Iancu. O viata de erou

Avram Iancu. O viata de erou

Colecția Istorie contemporană este coordonată de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș Unicul dor al vieții mele este să-mi văd Națiunea mea fericită… (AVRAM IANCU) Analizând viața lui Avram Iancu la lumina unei informații mai cuprinzătoare, istoria critică nu poate decât să confirme voința sa neînfrântă de a izbândi drepturile națiunei și dragostea nețărmurită față de poporul din munții cei mai săraci ai Ardealului. A fost reprezentantul cel mai de seamă al revoluției române și un veritabil erou al poporului, ale cărui virtuți le-a făcut să strălucească peste veacuri, ca o pildă vie urmașilor iubitori de patrie și ca un izvor luminos de mândrie națională. (SILVIU DRAGOMIR) Avram Iancu s-a stins din această lume acum un secol și jumătate, dar spiritul lui străbate anii, și va străbate multe secole de-acum înainte, cel puțin atât timp cât va exista poporul român, fiindcă el este erou național, așezat de mult în Panteonul românesc. (IOAN-AUREL POP) Dintre comemorările legate de Revoluție, din păcate, a mai rămas una singură: Țebea, cimitirul la care românii continuă să meargă în fiecare mijloc de septembrie pentru a cinsti memoria sa și pentru a reafirma, de fapt, idealurile unui revoluționar ocupant, pe bună dreptate, al unui loc special în mentalul românesc. A cunoaște și a cinsti drama Iancului servesc mai mult decât cred destui dintre contemporanii noștri și ne ajută să nu se mai repete istoria. (LIVIU MAIOR) Avram Iancu este o legendă națională prin ceea ce a făcut în timpul vieții sale și prin inspirarea unui mod de a trăi și a te dărui semenilor. El este încă o prezență vie în mințile și sufletele multor români, în foșnetul copacilor din Apuseni și în memoria celor care-și iubesc necondiționat Țara. Din cartea lui Silviu Dragomir despre Avram Iancu putem afla cum faptele tânărului avocat român din Transilvania au dăltuit în Istorie eroismul și dedicarea totală binelui națiunii. Astăzi, când miturile se nasc din plăsmuiri virtuale, ne lipsesc legende despre fapte și eroi adevărați. Așa cum întruchipează Avram Iancu! (VASILE PUȘCAȘ) Silviu Dragomir nu a făcut decât să sintetizeze, pe baza unui imens material documentar, a unei bibliografii aproape exhaustive, dar și a tradiției orale, imaginea unui Avram Iancu providențial. Monografia lui a contribuit în mod decisiv la impunerea și în mediile științifice a mitului eroului național din Apuseni, astfel că niciun specialist al revoluției pașoptiste din Transilvania nu mai poate ocoli această lucrare. (IOAN BOLOVAN, SORIN ȘIPOȘ)

RON 58.20
1